Baby proofing – sau amenajarea casei astfel încât să avem un mediu sigur pentru copii – este un proces ce poate fi foarte important. Există argumente ce susțin realizarea acestor activități dar și contra-argumente. Trecem în vedere câteva dintre ele. Trebuie subliniat că nu suntem în mod necesar de acord cu toate, mai ales cu argumentele contra, dar ele reprezintă puncte de vedere pe care le-am întâlnit și care credem că trebuie discutate.
Argumente pro
Prin amenajarea casei astfel încât să fie prietenoasă cu copiii îi protejăm de accidentări. Nu pot fi eliminate toate pericolele dar numărul lor poate fi redus semnificativ. Aici poate apărea o fisură în logica unora care spun că nu are sens să te apuci de asemenea activități pentru că oricum copiii găsesc ceva periculos de făcut. Până la urmă, spun ei, este inutil deoarece copiii sunt foarte inventivi și găsesc până la urmă ceva periculos să facă, ceva la ce nu te-ai gândit sau ce nu poți proteja.E ca și cum ai spune că nu are sens să te muți dintr-un cartier rău famat și periculos într-un cartier liniștit, că și în acesta au loc infracțiuni. Or fi, dar mult mai puține...
Prin baby proofing sunt protejate și lucrurile din casă. Copiii pot sparge sau strica multe lucruri. Restricționarea accesului lor la anumite incinte ne ajută să protejăm aceste lucruri. Aici nu sunt multe de comentat. Cu toții avem lucruri pe care nu le vrem stricate și e bine să facem în așa fel încât să le protejăm de cei mici.
Amenajarea casei permite părinților să se relaxeze. Știind că nu trebuie să fie mereu cu ochii pe cei mici îi ajută să fie mai relaxați și mai odihniți. De exemplu, știind că patul este dotat cu bariere de protecție de calitate, care nu permit căderea din pat a bebelușilor, părinții pot să doarmă mult mai bine noapte. Și știm cât de important este somnul pentru părinții copiilor mici!
Argumente contra
Astfel de amenajări ale locuinței reprezintă o cheltuială inutilă. “Pe vremea noastră” nu aveam nimic amenajat special și uite că nu s-a întâmplat nimic și nici nu am dat banii pe “prostii”; am supraviețuit. Sigur, astfel de mărturii sunt date de cei ce chiar au supraviețuit. Cei ce nu au făcut-o nu mai pot vorbi. Întrebați-vă părinții rudele sau prietenii: știu de cazuri în care copii mici au avut accidente grave în accidente domestice pe vremea când nu era moda baby proofing-ului?
Copiii trebuie învățați să-și poarte de grijă. Dacă îi cocoloșești și îi aperi la tot pasul nu o sa învețe să se descurce singuri. În esență așa e. Problema e unde și cum tragi linia. Îl îngrijești măcar un pic după naștere sau hrănitul și schimbarea scutecelor se consideră cocoloșire? La cealaltă extremă, sunt părinți care își duc copiii de mână la liceu până în clasa a 12-a...
Toate amenajările astea lasă urme, strică mobila și fac totul mai dificil prin casă. Ajută în unele situații dar nu prea merită efortul. Amenajarea casei consumă mult timp.
Plus BONUS – un contra-argument mai “profund”
Protejarea casei are mai puțin de-a face cu siguranța copilului, care ține mai mult de soartă, ci de sentimentul de vină al părinților, în cazul în care copilul pățește ceva.
Unde e limita?
Conceptul de baby proofing e foarte elastic. Sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute prin casă pentru a spori gradul de siguranță pentru cei mici. Unele lucruri pot fi făcute ușor, altele mult mai greu. Unele sunt ieftine, altele nu chiar...
Sigur, producătorii și comercianții 😊 de produse de siguranță pentru copii încearcă să evidențieze avantajele lor. Uneori încearcă chiar să accentueze sentimentul de vinovăție al părinților că nu fac tot ce trebuie pentru copiii lor.
În cele din urmă, fiecare trebuie să stabilească pentru sine și familia sa care este granița, care este nivelul de risc considerat acceptabil. În fond, ar trebui avut în vedere interesul copiilor și nu liniștea sau confortul și comoditatea părinților. Cel mai important însă este ca aceste decizii să fie luate informat. Să protejăm sau nu știind ce facem, nu alandala.
