Aducerea pe lume a unui bebeluș înseamnă deopotrivă un motiv de bucurie în familie, precum și o mare responsabilitate pentru viitorii părinți. Pe lângă un stil de viață sănătos și ecografiile obligatorii, în unele cazuri se recomandă gravidei testul de amniocenteză, ale cărui rezultate indică starea generală de sănătate a micuțului.
O intervenție mai timpurie este biopsia de vilozități coriale, în urma căruia părinții sunt informați dacă cel mic este predispus la boli genetice (sindromurile Down, Edwards sau Patau) sau anomalii cromozomiale, însă aceasta nu prezintă o precizie de 100%.
Tocmai pentru că amniocenteza nu este obligatorie pentru toate femeile însărcinate, medicul obstetrician, cel care urmărește îndeaproape sarcina, dar și nașterea, este cel mai în măsură să ofere sfaturi, recomandări și trimiteri pentru această evaluare.
Însă, pentru că o mămică informată este și o mămică liniștită, noi, cei de la Empria, suntem aici să îți oferim toate detaliile în această privință. De la ce este amniocenteza în linii mari, care este momentul oportun pentru a realiza acest test în timpul sarcinii, și până la a înțelege riscurile pe care le poate aduce. În cele ce urmează, le vom puncta, rând pe rând, așa că te invităm să rămâi cu noi până la final.
Ce este amniocenteza?
Din seria testelor genetice prenatale, de natură invazivă, de această dată ne îndreptăm atenția asupra celui de amniocenteză. Acesta presupune o injecție intramusculară, prin care este prelevat lichid amniotic din interiorul uterului, mai precis din sacul amniotic. În urma testului de amniocenteză, medicii vor avea un status al posibilelor infecții, tulburări genetice, probleme metabolice sau pulmonare ale fătului.
O evaluare a riscului anomaliilor genetice care precede amniocenteza este biopsia de vilozități coriale, ce poate reda un diagnostic precoce. Cum se realizează? Fragmente mici de vilozități coriale sunt extrase direct din placentă. Astfel, poți afla informații minimale despre genetica bebelușului, însă pe măsură ce sarcina avansează, va fi obligatorie amniocenteza.
Când se face amniocenteza?
În general, nu trebuie să amânăm controalele medicale și, cu atât mai mult cu cât vorbim de perioada sarcinii. Este de datoria tuturor mămicilor să se îngrijească și să fie în permanență în cunoștință de cauză privind starea lor de sănătate, mai ales când urmează să dea naștere unei noi vieți.
Intervalul recomandat pentru testul de amniocenteză este cel cuprins între săptămânile 15-20 de sarcină, mai exact după 16 săptămâni. Iar dacă ne referim la testările de placentă, acestea pot fi făcute de la 10-12 săptămâni până aproape de 14 săptămâni.
Prelevarea probelor nu este un proces dureros, ci este mai degrabă resimțit ca o senzație de presiune, însă depinde foarte mult și de gradul de relaxare și de pragul și intensitatea durerii pe care o suportă fiecare mămică în parte. În funcție de complexitatea analizelor, rezultatele amniocentezei pot fi gata de interpretare în 5 până la 15-21 zile.
Poate că te întrebi de ce nu este suficientă o ecografie și este necesară amniocenteza. Ce este esențial să reții este că ecografia nu este egală cu testul genetic.
Care sunt riscurile în procesul de amniocenteză?
Înainte de a intra în categoria riscurilor pe care le poate provoca amniocenteza, este bine ca toate femeile însărcinate aflate pe cale de a deveni mămici, să știe că acesta nu este, nicidecum, un examen de rutină.
Este adevărat că biopsia de vilozități coriale este mult mai puțin riscantă, însă ea este și mai puțin precisă. În același timp, o astfel de evaluare de le oferă atât medicilor, cât și părinților informațiile necesare pentru a depista la timp „datele problemei”, dacă împrejurările o cer. Ulterior, rolul investigației de tip amniocenteză este acela de a afla într-un procent de aproape 100% dacă anumite boli genetice au fost transmise micuțului sau cum pot fi ele prevenite și, de asemenea, reduse riscurile de anomalii cromozomiale. Totodată, prin acest test pot fi descoperite chiar și afecțiuni genetice rare ale fătului.
De ce este amniocenteza riscantă atât pentru mămică, dar și pentru făt? Pentru extragerea lichidului amniotic, acul pătrunde mai întâi în abdomen, după care ajunge până în uter. Atingerea mușchilor uterului poate cauza contracții extrem de mari, iar ele, la rândul lor, pot conduce inclusiv până la pierderea sarcinii.
De ce mămicile nu ar trebui să se mai teamă de amniocenteză? Studiile ultimilor ani ne arată că evoluția în domeniul medical se traduce și printr-o rată în scădere a pierderilor de sarcină. În momentul intervenției, întreg procedeul este vizibil ecografic, nu există riscul ca fătul să fie atins, astfel că acele cu care se extrage lichidul amniotic nu mai sunt periculoase. Mai mult, acesta nu este un proces de durată, iar lichidul amniotic extras are capacitatea de a se reface în aproximativ 3-4 ore.
Sperăm că toate viitoarele mămici care au parcurs acest mic ghid sunt conștiente de toate implicațiile și de riscurile pe care are amniocenteza le are în timpul sarcinii. Iar dacă în grupul tău de prietene apropiate se regăsesc mămici în devenire, fă-le un bine și explică-le cum se deosebește amniocenteza de biopsia de vilozități coriale. Sau trimite-le direct la sursă.
Noi, la Empria, construim o comunitate de părinți informați înainte de toate, care crește de la an la an, asemenea puiului tău.
Fii printre primii care nu ratează ofertele și promoțiile magazinului nostru online. Asigură-te că ești abonat la newsletter-ul pe care noi îl trimitem săptămânal. Iar promisiunea noastră este că vom merge în același ritm ca până acum.
